Terapeut Amalia Hagau Geangu

De cele mai multe ori, când vorbim despre corp, ne gândim doar la partea fizică: cm arătăm, cm ne mișcăm, câtă energie avem, cât de obosiți suntem sau ce simptome apar. Dar comportamentul tău nu pornește doar din corpul fizic. În spatele unei reacții există mai multe niveluri care se influențează între ele.

Corpul fizic se vede în gesturi, postură, ton, tensiune, respirație și acțiuni. Corpul mental se vede în gânduri, interpretări, scenarii, comparații și explicații. Corpul emoțional se vede în frică, rușine, furie, bucurie, presiune, respingere sau neliniște. Corpul spiritual se vede în direcție, valori, sens, intuiție și în felul în care simți ce este potrivit pentru tine.

Un exemplu simplu: cineva îți vorbește pe un ton rece. Corpul fizic se tensionează. Corpul mental interpretează situația. Corpul emoțional activează teamă sau iritare. Corpul spiritual poate simți că ai nevoie de claritate, limită sau retragere din discuție.

Exercițiul de azi: alege o reacție pe care ai avut-o recent și întreabă-te ce s-a întâmplat pe fiecare nivel. Ce ai simțit în corp? Ce ai gândit? Ce emoție a apărut? Ce ai simțit că este potrivit să faci?

Întrebarea „Cine sunt eu?” poate părea simplă, dar îți arată foarte repede cm te definești.

De multe ori, primul răspuns vine din rolurile pe care le ai: părinte, partener, copil, profesionist, prieten, om care are grijă de ceilalți, om care trebuie să se descurce, om care ține lucrurile sub control.

Apoi pot apărea răspunsuri legate de ce faci, ce ai construit, ce ai pierdut, ce ai reușit, ce ai greșit sau ce cred ceilalți despre tine.

Exercițiul de azi este să îți dai câteva minute și să scrii răspunsurile care apar la întrebarea: „Cine sunt eu?”

Scrie tot ce vine, fără să cauți o variantă corectă sau frumoasă. Apoi citește ce ai notat și observă din ce zonă vin răspunsurile tale.

Sunt despre roluri? Despre muncă? Despre familie? Despre responsabilități? Despre imagine? Despre ce cred ceilalți? Despre ce simți tu cu adevărat?

Acest exercițiu te ajută să vezi cât de mult din identitatea ta este legată de lucrurile pe care le faci și de felul în care ești perceput.

Alege un răspuns din ce ai scris și întreabă-te: „Cum îmi influențează acest răspuns comportamentul?”

Poate vei observa că unele răspunsuri te împing să demonstrezi, să controlezi, să eviți greșeala, să fii mereu disponibil sau să cauți validare.
Începe cu observația. Acolo apare claritatea.

Răspunde în comentarii cu primul cuvânt care îți vine când te întrebi: „Cine sunt eu?”

Creierul și mintea sunt folosite des ca și cm ar însemna același lucru, dar diferența dintre ele te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă în interiorul tău.

Creierul este partea fizică. Este organul care procesează informații, reglează corpul, coordonează reacții, memorie, atenție și multe procese automate. El reacționează rapid la pericol, presiune, oboseală, stres sau stimuli din exterior.

Mintea este experiența ta interioară. Acolo apar gândurile, interpretările, scenariile, amintirile, imaginile despre viitor, dialogul interior și sensul pe care îl dai lucrurilor.

De exemplu, cineva îți răspunde rece la un mesaj. Creierul poate activa rapid tensiune în corp. Mintea poate interpreta situația: „Am făcut ceva greșit”, „S-a supărat pe mine”, „Trebuie să repar asta”. Apoi apare reacția: răspunzi repede, ceri explicații sau te retragi.

Când înțelegi diferența, începi să vezi mai clar procesul complet. Corpul reacționează, mintea interpretează, comportamentul urmează direcția pe care o primește din interior.

Exercițiul de azi: alege o reacție pe care ai avut-o recent și separă cele două planuri. Ce ai simțit în corp? Ce a interpretat mintea? Ce ai făcut după aceea?

Nu uita să salvezi această postare

Ego-ul poate fi înțeles ca partea din tine care încearcă să îți protejeze imaginea, siguranța și poziția în relație cu ceilalți. El apare mai ales în momentele în care simți că ești evaluat, criticat, ignorat, contrazis sau pus într-o situație inconfortabilă.

Îl poți observa în reacții foarte concrete: vrei să demonstrezi că ai dreptate, simți nevoia să explici prea mult, te compari cu alții, cauți aprobarea cuiva, te simți atacat într-o discuție simplă sau îți este greu să accepți că cineva vede lucrurile diferit.

Ego-ul are legătură cu identitatea pe care ai construit-o despre tine. Cine sunt eu în ochii celorlalți? Cum sunt perceput? Sunt apreciat? Sunt respectat? Sunt luat în serios? Aceste întrebări pot activa reacții rapide, mai ales în relațiile importante.

Exercițiul de azi este simplu: observă un moment în care simți nevoia să te aperi, să controlezi sau să demonstrezi ceva.

Întreabă-te: ce imagine despre mine încerc să protejez acum?

Lasă o inimioară în comentarii dacă rezonezi cu postarea de astăzi.

Când începi să lucrezi cu tine, este ușor să măsori totul prin rezultate rapide. Vrei să reacționezi mai bine, să înțelegi mai repede, să ai mai mult control, să vezi schimbări clare de la o zi la alta.

Dar procesul are ritmul lui. Unele zile vor fi mai clare, altele mai agitate. Uneori vei observa un tipar imediat, alteori îți vei da seama după câteva ore. Uneori vei reuși să răspunzi diferit, alteori vei reveni la reacția veche și vei înțelege ceva important după aceea.

Călătoria devine mai ușoară atunci când îți urmărești progresul prin observații mici: am recunoscut mai repede emoția, mi-am dat seama ce m-a activat, am luat o pauză înainte să răspund, am spus mai clar ce aveam nevoie, am văzut un tipar care înainte trecea neobservat.

Asta contează. Nu fiecare zi trebuie să fie spectaculoasă. Uneori progresul înseamnă doar că ai fost mai atent cu tine într-un moment obișnuit.

Azi, uită-te la un singur lucru pe care l-ai observat diferit la tine în ultima perioadă.

Dă like la această postare, dacă și tu ești în procesul de a te înțelege mai bine.

Când începi să îți observi propriile tipare, este foarte posibil să le vezi mai ușor și la cei din jur. Poți observa cm cineva se retrage, cm se apără, cm controlează o discuție, cm evită un subiect sau cm reacționează mereu în același fel.

În relațiile apropiate, impulsul de a interveni poate apărea rapid. Vrei să explici ce vezi, să ajuți, să arăți persoanei de unde vine reacția sau să îi spui cm ar putea face diferit. Dar o observație spusă prea repede poate fi primită ca presiune, critică sau superioritate.

Înainte să spui ceva, verifică trei lucruri: care este intenția ta, dacă persoana are disponibilitate să audă și dacă momentul este potrivit. Uneori poți întreba simplu: „Vrei să îți spun ce observ?” sau „Ai nevoie să te ascult sau vrei să vorbim despre ce se întâmplă?”

A fi aproape de cineva nu înseamnă să îi gestionezi procesul. Poți rămâne prezent, atent și sincer, fără să transformi fiecare observație într-o intervenție.

Trimite postarea cuiva care învață să fie mai atent în relațiile apropiate.

Un comportament apare rareori din senin. De obicei, înaintea lui există un gând, o emoție și un impuls. Când începi să urmărești această legătură, îți este mai ușor să înțelegi de ce reacționezi într-un anumit fel.

De exemplu, primești un mesaj scurt de la cineva apropiat. Primul gând poate fi: „S-a supărat pe mine.” Emoția care apare poate fi teamă sau neliniște. Acțiunea poate fi să răspunzi imediat, să ceri explicații, să te retragi sau să stai cu telefonul în mână verificând conversația.

În altă situație, cineva te contrazice. Primul gând poate fi: „Trebuie să clarific acum.” Emoția poate fi presiune, iritare sau rușine. Acțiunea poate fi să explici mult, să ridici tonul sau să încerci să controlezi discuția.

Exercițiul de azi este simplu: când observi o reacție puternică, urmărește traseul complet. Ce gând a apărut primul? Ce emoție s-a activat? Ce impuls ai avut? Ce acțiune ai ales?

Cu cât vezi mai clar această legătură, cu atât începi să recunoști tiparele care se repetă.

Salvează postarea pentru momentele în care vrei să înțelegi mai bine o reacție.