Viață holistică cu Lacramioara Chirita

🌔𝑹𝒊𝒕𝒖𝒂𝒍 𝒅𝒆 𝑳𝒖𝒏𝒂̆ 𝑵𝒐𝒖𝒂̆

Luna Nouă nu vine să ne ceară mai mult.
Vine să ne întoarcă la esență.

Trăim într-o lume grăbită, în care uităm să ne oprim.
Uităm să respirăm.
Uităm să ne simțim corpul.

Pentru mine, ritualurile nu sunt „magie”.
Sunt spații de liniște în care mă reîntorc la mine.

💫𝐑𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮 𝐝𝐞 𝐋𝐮𝐧𝐚 𝐍𝐨𝐮𝐚̆ (𝟓 𝐦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞):

🤍aprinde o lumânare albă
💧 dacă ai, pune în palme o picătură de ulei esențial care te cheamă (lavandă, portocală, ylang ylang)
🫁 respiră adânc de 3 ori
❓ întreabă-te sincer: 🌿
„𝑪𝒆 𝒂𝒍𝒆𝒈 𝒔𝒂̆ 𝒄𝒓𝒆𝒆𝒛 𝒊̂𝒏 𝒎𝒊𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕 𝒏𝒐𝒖 𝒊̂𝒏𝒄𝒆𝒑𝒖𝒕?”

Nu forța răspunsul.
Lasă-l să vină.
Rămâi acolo câteva minute.
Respiră.
Simte ce se întâmplă în corpul tău.

Poate vine o emoție, o stare... poate un cuvânt...
Poate fi o direcție...
Poate fi doar liniște,
Și e perfect așa.

𝑪𝒂̂𝒏𝒅 𝒔𝒊𝒎𝒕̦𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒆 𝒎𝒐𝒎𝒆𝒏𝒕𝒖𝒍, 𝒔̦𝒐𝒑𝒕𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒕𝒊𝒏𝒆 𝒐 𝒔𝒊𝒏𝒈𝒖𝒓𝒂̆ 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕̦𝒊𝒆:
„𝑨𝒍𝒆𝒈 𝒔𝒂̆ 𝒄𝒓𝒆𝒔𝒄…”
𝒔̦𝒊 𝒍𝒂𝒔-𝒐 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒆 𝒕𝒆𝒓𝒎𝒊𝒏𝒆 𝒔𝒊𝒏𝒈𝒖𝒓𝒂̆.

𝑵𝒖 𝒐 𝒈𝒂̂𝒏𝒅𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒖𝒍𝒕.
𝑨𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕𝒂 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒔𝒂̆𝒎𝒂̂𝒏𝒕̦𝒂 𝒕𝒂.🌱
𝑶 𝒑𝒖𝒊 𝒂𝒄𝒖𝒎.🌱
𝑹𝒆𝒔𝒕𝒖𝒍 𝒗𝒂 𝒄𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒕𝒊𝒎𝒑.🌱

🌙𝐿𝑢𝑛𝑎 𝑁𝑜𝑢𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑏𝑙𝑎̂𝑛𝑑𝑒, 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑏𝑢𝑐𝑢𝑟𝑖𝑒, 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟.

Astăzi nu e despre a face mai mult.
Este despre a rămâne puțin mai mult cu tine.

𝘙𝘪𝘵𝘶𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘱𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘧𝘪 𝘧𝘢̆𝘤𝘶𝘵 𝘪̂𝘯 𝘴𝘦𝘢𝘳𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘢𝘴𝘵𝘢 𝘴𝘢𝘶 𝘪̂𝘯 𝘶𝘳𝘮𝘢̆𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦𝘭𝘦 2-3 𝘻𝘪𝘭𝘦!
𝘔𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘓𝘶𝘯𝘢̆ 𝘕𝘰𝘶𝘢̆ 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘱𝘦 18 𝘪𝘢𝘯𝘶𝘢𝘳𝘪𝘦 𝘭𝘢 𝘰𝘳𝘢 21.52!

𝑫𝒂𝒄𝒂̆ 𝒔𝒊𝒎𝒕̦𝒊, 𝒔𝒄𝒓𝒊𝒆-𝒎𝒊 𝒊̂𝒏 𝒄𝒐𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓𝒊𝒊:
✨𝑪𝒆 𝒂𝒍𝒆𝒈𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒄𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒊̂𝒏 𝒕𝒊𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕 𝒏𝒐𝒖 𝒄𝒊𝒄𝒍𝒖?

𝑪𝒖 𝒅𝒓𝒂𝒈,
𝑳𝒂̆𝒄𝒓𝒂̆𝒎𝒊𝒐𝒂𝒓𝒂 ❤️

🌿Lucrurile mici care m-au adus înapoi la mine 🌿

Când am pornit pe drumul către mine, nu știam exact ce caut.
Nu aveam un plan. Nu aveam răspunsuri.
Știam doar că îmi doresc echilibru.

Simțeam, însă, că ceva din interiorul meu vrea să iasă la suprafață.
Ca și cm sufletul meu striga încet, dar constant, să îl ascult.

Au apărut întrebări care nu îmi mai dădeau pace:
Cine sunt eu?
De ce m-am născut?
Care este scopul vieții mele?
Ce îmi lipsește pentru a mă simți împlinită… deși am o familie, stabilitate, prieteni, bucurii și momente frumoase?

Cu pași mici și cu oameni minunați întâlniți exact la momentul potrivit, am început să caut.
Să citesc. Să învăț. Să deschid uși.

Am descoperit cărți care mi-au adus lumină și sens — Joe Dispenza, Gregg Braden, Constantin Dulcan, Joseph Murphy.
Dar poate cea mai profundă întâlnire pentru mine a fost cu cartea „Nectar pentru suflet”, de Valeria și Vladimir Dubkovskiy.
A fost una dintre acele lecturi care nu doar că îți răspund la întrebări, ci te ajută să te înțelegi.

Așa am realizat că echilibrul nu este o stare „perfectă”,
ci o armonie între suflet, minte și corp.
Un echilibru în care acestea se susțin reciproc.

Și, firesc, a apărut o nouă întrebare:
Cum ajung acolo?

Răspunsul nu a venit dintr-o singură revelație,
ci din lucruri mici:
din obiceiuri, din ritualuri simple, din alegeri făcute zilnic cu mai multă blândețe.
Din momente în care m-am oprit să mă ascult.
Din gesturi care m-au adus în prezent.

Întoarcerea la mine nu a fost despre a face mai mult,
ci despre a fi mai atentă.
Mai prezentă.
Mai conectată.

Și continui să învăț.
Pas cu pas. 🤍

Vindecarea nu înseamnă să repari ceva stricat, ci să te întorci la tine...💜💜💜

Mult timp am crezut că ceva nu e în regulă cu mine.
Că reacțiile mele sunt prea intense.
Că fricile mele sunt „prea mult”.
Am căutat răspunsuri, soluții, explicații.
Am vrut să repar, să corectez, să revin la „cum eram înainte”.
La un moment dat, am înțeles ceva esențial:
vindecarea nu înseamnă să repari ceva stricat,
ci să te întorci la tine.
Nu eram defectă.
Eram deconectată de mine, de corpul meu, de nevoile mele reale.
Întoarcerea la mine nu a fost un moment spectaculos.
A fost un proces.
Cu pași mici, cu pauze, cu ascultare.
Astăzi știu că multe dintre stările noastre nu cer să fie „rezolvate”,
ci înțelese.
Și poate că, uneori, primul pas spre echilibru
nu este să faci mai mult, ci să te oprești și să te întrebi:
unde m-am pierdut de mine? 💜💜💜

Azi, simt să spun povestea mea...așa cm o văd acum, privindu-mă și derulând ce am trăit în ultimii ani...

Sunt soție, sunt mamă și iubesc natura.
Și, pentru mult timp, am crezut că asta este tot ce trebuie să fiu.

După ce l-am născut pe Edi, ceva s-a schimbat în mine.
Au apărut frici pe care nu le cunoscusem până atunci. Frica că i s-ar putea întâmpla ceva…apoi frica că eu m-aș putea îmbolnăvi și el ar rămâne fără mamă.
La scurt timp, corpul meu a început să vorbească.
Când Edi avea un an și jumătate, am rămas fără vezica biliară.
Au urmat ani de probleme digestive, de căutări, de întrebări fără răspuns.
Nu mă mai recunoșteam.
Nu îmi plăceau reacțiile mele, nu îmi plăcea felul în care trăiam în interior.
Așa au început căutările mele.
Am mers la medici, încercând să înțeleg ce am, de ce mă simt așa, de ce nu mai sunt eu.
Fizic eram bine. Emoțional, însă, ceva striga în mine… și nu știam să descifrez mesajul.
În paralel, am început terapia.
Timp de trei ani am învățat să mă privesc, să mă ascult, să înțeleg.
Cu ajutorul terapeutei mele și al unor oameni care au apărut exact când aveam nevoie, am început o transformare profundă.
Am învățat că vindecarea nu înseamnă să „repari” ceva stricat, ci să te întorci la tine.
Pentru o vreme, am crezut că mi-am revenit.
Mi-am reluat viața, rolurile de mamă, soție, angajat.
Totul era bine. Frumos, chiar.
Și totuși… ceva lipsea. Dar nu știam încă ce.
Când Edi avea 9 ani, a venit pe lume Ema.
Și fricile mele s-au întors.
Am luat-o de la capăt.
De data aceasta, însă, puțin mai pregătită.
Știam cm arată anxietatea.
Știam că nu sunt singură.
Nu a fost ușor, dar ultimii ani m-au transformat profund.

Astăzi sunt o femeie și o mamă care își dorește să trăiască holistic,
în echilibru cu natura, cu emoțiile și cu propriul corp.
Sunt o femeie care încă învață, care rămâne deschisă și curioasă,
și care simte că experiențele ei pot fi de folos și altora.

Aici, este spațiul unde, voi împărtăși, pas cu pas, din drumul meu.
Este un loc în care sunt gata să îmi deschid sufletul.
Fără perfecțiune.
Cu adevăr.

Pregătită de un nou drum...

De mult timp simt să scriu aici, dar am tot amânat.
Nu pentru că nu știam ce să spun…ci pentru că uneori e nevoie de curaj ca să spui lucruri simple și adevărate.

Sunt pasionată de viața holistică, de emoții, de vindecare blândă, de natură și de tot ce ne aduce mai aproape de noi.
Am trecut prin frici, prin pierderi, prin momente în care am tăcut mai mult decât aș fi vrut.

Pagina asta este spațiul meu sincer.
Un loc în care vreau să vorbesc despre echilibru, despre corp, despre suflet și despre alegeri conștiente.
Fără măști. Fără perfecțiune.

Nu știu unde va duce pagina asta… dar știu că a venit momentul să împărtășesc din experiențele mele. Poate vor ajuta și alte femei, alte mame, în călătoria lor.

Dacă rezonezi, rămâi aici.
Dacă nu, e perfect în regulă.

Reînceput….

Am tăcut o vreme.
Am fost cu mine.
Am simțit, am plâns, am ascultat.
Am învățat din nou să merg cu pași mici, să respir adânc și să-mi amintesc cine sunt.

Revin aici, în spațiul acesta, cu mai multă prezență.
Cu sufletul în mâini.
Cu dorința de a împărtăși, nu din ceea ce „știu”, ci din ceea ce trăiesc.

Vei găsi aici povești despre uleiuri esențiale și emoții, despre corp și feminitate.
Despre vindecare, blândețe și întoarcerea acasă — în tine.

Este începutul unui drum care se parcurge cu pași blânzi și cu inima deschisă.

Și dacă inima ta a simțit ceva citind asta…
Rămâi aproape.

Marile descoperiri se fac atunci când ai curajul să explorezi! Așa e întotdeauna, în orice situație de viață.
Vacanța de la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an am petrecut-o în Egipt. Am stat într-un cartier aflat la Marea Roșie, într-o casuță pe plaja.
În fiecare zi ieșeam în fata căsuței, citeam și mă bucuram de razele soarelui, de culoarea azurie a apei și de sunetul mării. Uneori mergem la magazin la cumpărături, am și lucrat câte puțin în fiecare zi. Mi s-a părut extraordinar să lucrez cu marea în fața mea!
A fost o vacanta în care m-am odihnit, m-am încărcat cu energie, cm nu mai făcusem de mult, chiar dacă zilele petrecute aici au însemnat și să gătesc sau să fac curățenie ca și acasă!
Nu ne-am plimbat foarte mult, am facut o singura excursie, am fost sa vedem broaște țestoase pe fundul mării...pentru mine a fost prima dată când am făcut snorkeling...o experiență unică pentru care le sunt recunoscătoare soțului meu și prietenilor mei. Dacă nu m-ar fi încurajat, nu aș fi reușit, mai ales ca nu știu să înot.
De fapt voiam să vă povestesc despre una din zilele în care am simțit nevoia să mă plimb în cartierul în care am locuit...să explorez 🥰
De când am venit mi-am dorit sa merg într-o localitate din apropiere, Quseer, să văd beduinii care veneau să vândă produsele lor handmade. Deși am fost la cumpărături într-o zi în acest mic oraș nu am avut norocul sa întâlnesc beduinii.
Cum vă spuneam....în ultimele zile, am decis să fac o plimbare pe malul mării și am avut parte de o surpriză...la marginea cartierului am întâlnit-o pe Nura, o femeie beduină care făcea brățări...pe stâncile sărutate de valurile mării.
O femeie simplă care emana căldură. Am cumpărat de la ea brățări pentru prietenii de acasă...ea i-a dăruit Emei, raza mea de soare, o brațară...a lucrat-o pe loc, cât noi am admirat peisajul.
Sunt recunoscătoare pentru întâlnirea neașteptată cu Nura. A fost un schimb de energie magic, care nu poate fi explicat prin cuvinte. Simplitatea și bunătatea ei m-am făcut să simt compasiune, iubire și recunoștință!
Ce mi-am amintit în urma acestei minunate întâlniri?
Atunci când explorezi cu siguranță descoperi ceva care să îți aducă bucurie sau din care să înveți ceva.
Așa este în orice situație din viață... chiar dacă uneori ești nevoit să ieși din zona de confort și drumul pe care pornești nu este presărat întotdeauna cu flori...la sfârșitul călătoriei ai întotdeauna de câștigat. Cu siguranță vei descoperi ceva nou...poate despre și pentru tine sau despre și pentru cei din jurul tău.
Lecția mea a fost o reamintire faptului ca dacă stai pe loc orizontul este limitat...mișcarea înseamnă expansiune!

💜20 de ani de iubire alături de Bogdan, sufletul meu pereche💜
Ne-am îndrăgostit și am fost atrași unul de altul în urmă cu aproape 20 de ani. Atunci, nici unul dintre noi nu era liber...si am făcut două suflete să sufere...
Ne-a fost greu să ne desprindem de persoanele cu care aveam o relație, numai că atracția dintre noi și chemarea sufletelor noastre au fost puternice și ne-au adus împreună...❤️❤️❤️
Au fost ani frumoși dar și grei...a trebuit să trecem de la îndrăgostire, bazată pe exploziile hormonale, la iubire profundă care aduce fericire, liniște și pace.
Fiecare dintre noi a învățat dialectele limbajului iubirii celuilalt... în timp am devenit poligloți învățând să vorbim liber în toate dialectele iubirii.
În acești ani am învățat să ne sprijinim unul pe altul, am învățat sa ne dăm libertate unul altuia, am învățat importanța timpului în doi, am învățat sa ne împărțim atribuțiile casnice, gătim împreună dar și separat, am învățat să ne respectăm unul pe altul, să ne acceptam unul pe altul așa cm suntem fără să încercăm să ne schimbăm.
Am avut parte de multe momente magice...am devenit mamă și tată de două ori...acum avem în viața noastră două miracole alături de care viața are altă culoare, alături de care învățăm să fim mai buni în fiecare zi!
Am avut parte și de provocări, frici, neînțelegeri pe care le-am depășit având la îndemână instrumentele potrivite...despre acestea vă voi povesti în curând!
În acești ani ne-am făcut prieteni comuni. Și pot spune ca suntem binecuvântați să fim înconjurați de oameni minunați cărora le suntem recunoscători că fac parte din viața noastră!
Continuăm sa învățăm în fiecare zi unul de la altul, cultivăm zi de zi iubirea dintre noi!
Acum pot spune că suntem fericiți și împliniți..clădim împreună! După 20 de ani am reușit să ne așezăm pe drumul nostru...🙏
Unul dintre instrumentele care m-a ajutat să descopăr iubirea profundă și adevărată a fost și este cartea "Drumurile iubirii - ghidul relațiilor armonioase" scrisă de Vladimir Dubkovskiy și Valeria Dubkovskaya.
Citind-o pentru prima dată în urmă cu 4 ani, am descoperit cheile armoniei în relația mea cu Bogdan, soțul, iubitul și cel mai bun prieten al meu!
Cartea, pe care eu o recitesc atunci când simt ca apare un dezechilibru în relația noastră, o puteți găsi pe site-ul www.dostore.ro.
Vă recomand din tot sufletul să o citiți 💗💗💗

IERTAREA...o virtute care eliberează și vindeca🙏❤️🙏
Iertarea este una dintre virtuțile pe care o cultiv zi de zi!
Iertarea a stat și sta la baza trezirii și evoluției mele. Iertarea este un proces eliberator, care curata și vindeca cele mai adânci răni.
Am început cu mine...m-am iertat pe mine pentru fiecare acțiune care poate a produs și a cauzat suferință corpului și ființei mele.
Și continui să mă iert în fiecare dimineață când mă trezesc...în acest fel curăț și eliberz întreaga mea ființă: minte, corp, suflet, emoții. Este eliberator🙏
Odată ce ierți, înțelegi totul la un alt nivel, accepți și iubesti totul și pe pe toți fără să judeci!
Și da...atunci când am învățat sa îi iert pe cei din jurul meu a fost și mai eliberator dar și provocator...retrăirea unor momente mai puțin plăcute din viața mea au venit cu suferință și multe lacrimi în prima faza iar apoi a venit acceptarea a ceea ce se întâmplase...am înțeles că a făcut parte din procesul meu de evoluție. Am început să simt compasiune față de persoanele care mă răniseră. Când spun compasiune nu mă refer la milă, ci la o formă de IUBIRE. Da...i-am iubit și mai mult pe cei care credeam că m-au făcut să sufăr...pentru că am înțeles ca au contribuit la evoluția mea, totul m-a transformat în ceea ce sunt eu azi!
Și la un nivel și mai profund...mi-am iertat părinții, bunicii, străbunicii, stră-străbunicii, stră-stră-străbunicii...stiu că fără fiecare acțiune a lor, chiar dacă a produs suferință, eu nu aș fi fost AICI, ACUM...
Iertarea aduce liniște, armonie, acceptare, compasiune și iubire infinită!
Cum ar fi dacă mâine dimineață începeți să vă iertați pe voi? Încercați...iertarea înseamnă vindecare!

O VIAȚĂ ALTFEL...
La un moment dat, în urmă cu 12 ani, m-am TREZIT și am realizat că tot ceea ce știu, că toate credințele, valorile și principiile mele nu mai coincid cu ceea ce vrea sufletul meu. Și am început să mă întreb cm să văd ADEVĂRUL din spatele a ceea ce CRED! M-am tot întrebat și am început să îmi doresc:
💗să trăiesc în armonie și echilibru!
💗să aflu cm și cu ce să îmi hrănesc corpul
💗să descopăr alte instrumente și metode de susținere și vindecare a corpului, decât cele clasice!
💗să aflu cm și ce să fac să am o relație cu Bogdan (soțul, jumătatea și cel mai bun prieten al meu) bazată pe iubire și respect!
💗să îi ofer lui Edi prima minune din viața noastră și apoi Emei, raza noastră de soare, un mediu armonios în care sa crească!
💗să evoluez, sa îmi găsesc Calea și Drumul de urmat în aceasta Viață!
…lista este mult mai lungă…
Și pentru că m-am tot întrebat și pentru că mi-am dorit cu toată inima să descopăr o ALTFEL DE VIAȚĂ, Dumnezeu, Universul a scos în calea mea oamenii prin care am pornit la Drum...
Și am ales să trăim holistic, adică să avem grijă conștient de întregul nostru sine: corp, minte, suflet!
Lucrez zi de zi cu mine...nu este un drum ușor...au fost zile în care m-am întors la credințele vechi și am luptat cu ele, au fost zile în care am pus la îndoială noile cunoștințe, au fost zile în care am stat pe loc... dar de cele mai multe ori AM ALES SĂ MERG MAI DEPARTE PE DRUMUL MEU...
În fiecare dimineață când mă trezesc sunt recunoscătoare pentru noua zi și pentru tot ceea ce sunt! 🙏
În fiecare dimineată îmi doresc să fiu cea mai bună varianta a mea și să fiu o soție, o mamă, o fiică, o soră, o prietenă bună! 🙏
Fiecare rărsărit de soare ne oferă șansa la un nou început! Tu ce alegi în fiecare dimineață când te trezești?

🌙Luna îmi arată calea! Azi aleg TRANSFORMAREA! ☀️
Darul cel mai de preț pe care îl putem oferi celor din jurul nostru dar și lumii întregi este propria transformare.
Transformarea proprie o integrez prin educație continuă, prin îndepărtarea obiceiurilor si a conceptelor care mi-au blocat evoluția! Nu este un drum ușor dar este eliberator!

Tărâmul magic al uleiurilor esențiale...
De ce tărâmul? Pentru ca odată ce am început sa folosesc uleiurile esențiale DoTERRA am pășit într-o lume nouă și viața mea s-a schimbat...uleiurile esențiale sunt instrumentele care mă ajută ca viața mea sa fie cu adevărat minunată și miraculoasă.
Din prima zi în care le-am folosit nu am putut sa mai renunț la ele, acum fac parte din rutina mea zilnică. Eu una m-am îndrăgostit de ele și sunt recunoscătoare în fiecare zi că le-am descoperit!
Unul dintre ritualurile mele de zi cu zi este că în fiecare dimineață pe stomacul gol, iau câte 3-4 picături de Lemon, Grapefruit sau Wild Orange după care beau un pahar cu apă.
În fiecare zi pun în difuzor câteva picături în funcție de ce nevoi am, în aceasta perioadă folosesc AIR, SiberianFir, OnGuard, Scorțișoară, Cuișoare - uleiuri care ajută sistemul respirator și sprijină sistemul imunitar al organismului.
Acestea sunt doar două modalități de folosire a uleiurilor esențiale DoTERRA. Voi reveni și cu alte ritualuri din viața mea dar și cu experiențele pe care le-am avut de când le-am integrat în viața mea.