După cm probabil știți din cărți sau din filme, în vremurile de odinioară, frizeriile erau a Vremea cand mama, acasa, tinea locul frizerului a trecut.
Amintirile primei vizite la frizer
Una din primele amintiri ale micului copil este ziua in care tatal l-a luat de manuta si au mers impreuna la frizer. Este o mandrie pentru cel mic sa paseasca in lumea barbatilor alaturi de tatal sau si sa descopere un nou univers pana acum total necunoscut. Barbati care isi astepta randul, aliniati pe scaunele tocite de vreme, cu cate un ziar in mana sau motain
d de caldura din frizerie alinata doar de ventilatoarele din tavan al caror zgomot nu este luat in seama de nimeni, radioul de pe perete care trezeste atentie doar la stiri, vreme sau sport, mirosul inconfundabil de apa de colonie, reclamele ingalbenite cu tunsori in moda vremii atarnate pe peretii frizeriei, sporovaitul celor care asteapta, zgomotul foarfecelor sau al masinii de tuns sunt amintiri care raman mereu vii. Tatal, aflat pe scaunul frizerului, este urmarit cu admiratie de catre tanar, atent si curios la fiecare miscare, la fiecare gest al frizerului. Cand ii vine randul teama il cuprinde, iar primii pasi catre scaun dureaza o vesnicie. Frica tanarului este tinuta ascunsa pentru ca nu se poate face de ras in fata celor prezenti si mai ales in fata tatalui. Natura acestei prime experiente la frizer combinata cu teama ca frizerul ar putea gresi cu foarfeca sau cu lama si chiar si primele lacrimi din timpul primului tuns, nu pot inlocui mandria ca te afli pe scaunul frizerului, acolo unde a stat tatal tau inainte, chiar daca pentru tine un scaun inaltator este singura solutie. Toate acestea alcatuiesc noul univers in care patrunde tanarul, un univers care ii va insoti pasii in viata, sapatamana de saptamana sau luna de luna. Este o prima experienta a tanarului care paseste in lumea barbatilor, o experienta care nu o va uita niciodata, la fel ca si prima zi de scoala. Cu toate acestea, baieti fiind, trecerea timpului nu este o problema pentru noi, iar vizitele la frizer nu ingrijoreaza pe nimeni, dar de la o anumita varsta, fiecare vizita ne aminteste, ca a mai trecut o saptamana, ca a mai trecut o luna, ca timpul nu se mai intoarce inapoi.
